Stresul la Locul de Muncă - Efecte, Cauze și Soluții

Stresul la Locul de Muncă - Efecte, Cauze și Soluții
Stresul este o reacție ce poate apărea mai rapid în unele situații, ori mai intens în altele. Stresul la muncă poate compromite atingerea obiectivelor, atât din punct de vedere individual, cât și din punct de vedere organizațional.

Azi de dimineață ți-ai spus că e ok să apeși pe butonul de snooze și să mai dormi încă 10 minute. Dar, cumva, te-ai trezit peste 30 de minute. Te panichezi, știind că trebuie să te pregătești foarte repede; ba chiar realizezi că, dacă nu esti gata într-un minut (pe ceas), vei întârzia cu siguranță. Bine ai venit în lumea stresului.

Exemplul de mai sus este unul dintre cele mai banale, cele care se pot întâmpla zilnic, chiar de mai mult ori pe zi. Poți întreba fiecare persoană pe care o știi despre ce înseamnă stresul și vei vedea că fiecare îl percepe diferit și că nimeni nu are o definiție precisă. De ce? În principal, pentru că fiecare dintre noi reacționează diferit la situațiile de stres. Însă, cu siguranță, fiecare dintre noi trebuie să identifice cauza stresului și să nu considere că exemplele ca cel de mai sus nu pot fi dăunatoare dacă se întâmplă zilnic, pentru lungi perioade de timp.

Stresul legat de muncă este reprezentat de răspunsul emotional și psihologic ce apare în situatia în care cerințele de la serviciu nu se potrivesc cu nevoile și capacitatea angajatului.

Conceptul de "job stress" poate fi, și este, des confundat cu termenul de "provocare"; aceasta din urmă este cea care ne energizează, atât fizic, cât și psihic. Însă confuzia nu trebuie făcută niciodată. Provocarea se bazează, în mare, pe utilizarea la maximum a abilităților, pe când stresul apare atunci când angajatul știe clar că nu poate susține cererea angajatorului, deoarece nu are abilitățile necesare. Deși el încearcă modalitati de a reuși, rezultatul final nu este atins; sentimentul de satisfacție nu mai apare, ba chiar este transformat în sentiment de stres. Pe scurt, este cauza eșecului, iar mai apoi a daunelor și a diverselor boli.
 

Generalități despre Stres

Stresul a fost definit în diverse moduri de-a lungul anilor. Inițial era considerat ca fiind o presiune a mediului înconjurător, ulterior ca fiind o tensiune înăuntrul unei persoane. Acum se consideră că este o interacțiune între situație și individ; este starea psihologică și fizică ce rezultă din insuficiența resurselor individului de a coopera cu necesitățile și presiunile unei situații.

Definiția ceva mai compactă este cea de la HSE (Health and Safety Executive), care spune ca stresul este reacția adversă a persoanelor, reactie ce apare în urma presiunilor excesive ori a altor tipuri de cerințe/necesități care le sunt impuse.

În orice caz, stresul poate apărea mai rapid în anumite situații, ori mai intens în altele.

Angajații pot resimți stresul atunci când nu pot face față anumitor probleme sau situații. Ei ar trebui să îndeplinească ceea ce angajatorul le cere, din punct de vedere al abilităților, cât și al cunoștințelor, dar se întamplă să nu aibe succes.

Spre exemplu, angajatul tău se poate stresa atunci cand simte că nu are abilitățile necesare ori timp suficient pentru a finaliza taskurile ce au termene limită strânse. Cum să îl ajuti tu, ca angajator? Oferindu-i planificare, training și suport, pentru a-l ajuta să reducă din presiunea pe care o simte și, astfel, să diminueze stresul.

Evident, majoritatea studiilor au fost realizate pe populația americană; unul dintre studii a arătat că numărul persoanalor stresate la muncă este în creștere.

Rezultatul arată că persoanele extrem de stresate la muncă variază între 29% și 40%.

Atât cauzele, cât și efectele stresului la muncă sunt diverse și numeroase, însă le-am adunat pe toate în acest articol - pentru ca tu să ai informația într-un singur loc.
 

Tipuri de stres

Dacă ar fi să despartim stresul în mai multe tipuri, în functie de cât dureaza starea de stres, vom obține următoarele:
 

1. Stres Fizic

Unul dintre cele mai comune tipuri de stres este cel fizic, care se referă exact la epuizarea corpului. În legatură cu locul de muncă, stresul fizic poate apărea, spre exemplu, în cazul persoanelor care călătoresc mult. Schimbare fusurilor orare, dar chiar și delegațiile desfășurate în țară, pot pune presiune asupra angajatului.
De cele mai multe ori va apărea tulburarea somnului, ceea ce va duce la incapacitate de munca, slăbirea sistemulului imunitar și altele.
Chiar și zilele în care lucrezi mult în picioare, alergi de colo-colo și te agiti mult, îți vor provoca un stres fizic.
 

2. Stres emotional

Stresul emoțional apare în urma unor evenimente marcante în viața unui om. Deși majoritatea acestor evenimente se întamplă în viața personală (divorț, deces, certuri ori altele), efectele se vor simți și la locul de muncă. Chiar și sentimentul de copleșire va rezulta în stres emoțional.
Acest tip de stres va face ca angajatul să se simtă iritat, nervos, anxios și de multe ori se manifestaă similar cu depresia.
 

3. Stres traumatic

Traumele din viața unui om sunt, cu siguranță, un mare motiv de stres. Similar cu stresul emoțional, traumele se întamplă cel mai des în viața personală. Însă și în timpul orelor de lucru se pot întampla tragedii - accidente la locul de muncă, accidente de mașină ori altele.
 

4. Stres cronic și cel acut

Stresul cronic apare pentru perioade lungi de timp, zilnic. Cel acut apare pentru perioade scurte de timp sau doar din cauza anumitor factori (certuri, ședințe, situații neprevăzute etc.).
 

Cauzele stresului la muncă

Stresul poate afecta diferit persoanele; situațiile care provoacă stres unui individ pot fi total insignifiante altuia. Există diverși factori care intervin în apariția acestei reacții, iar printre ei se numară: abilități (skilluri), experiența, vârsta.

Pentru a putea reduce stresul pe care îl resimți, este foarte important să înțelegi de unde vine, ce îl cauzează. Îți va fi mult mai ușor dacă vei recunoaște situațiile care iți produc stres.

Dr. Karl Albrecht a definit in cartea sa, Stress and the Manager, 4 tipuri de stres, mai exact 4 cauze mari:
  • timp;
  • anticipatie;
  • situatie;
  • interactiune.


Stresul cauzat de timp

Timpul este cel care cauzează cel mai des stresul. Nu se întâlnește doar în cadrul locului de muncă, ci este prezent în fiecare aspect din viața noastră.
Legat de serviciu, stresul provocat de timp este prezent din cauza diverselor termene limită. În momentul în care realizezi că taskurile nu pot fi îndeplinite în timpul convenit, va apărea stresul - te simți constrâns, încerci să lucrezi mai repede și să lași deoparte anumite detalii, ceea ce duce la o grabă cu rezultate nu tocmai satisfăcătoare. De altfel, poate interveni și nevoia de resurse adiționale, lucru pe care managerul tău (ori chiar tu) nu le-a anticipat; asta va duce la o nevoie clară de timp extra, ceea ce poate întârzia proiectul sau taskul.


Stresul cauzat de anticipare

Când știi că va urma un eveniment sau o anumită situatie, poți deveni stresat. Faptul că nu ai toate detaliile despre cum va decurge activitatea, îți va crea o stare de nesiguranță și agitatie. Acest tip de stres se mai numește și "stres legat de viitor".
Nu poți schimba viitorul, poți doar acționa în prezent pentru a încerca să "îl tii în frâu". Însă pentru unele persoane, emoția devine mult prea mare; ea este amplificată și de tipul de eveniment - cu cât este mai important, cu atât stresul devine mai puternic. În mintea acestei persoane poate apărea cunoscuta întrebare "Dacă va merge prost?/Dacă nu va ieși bine?".


Stres cauzat de situație

Comparativ cu restul tipurilor de stres, în acest caz poți fi cel mai puțin pregătit. Situațiile care apar pe nepregătite îți pot crea acel sentiment de neputință, de lipsă de suport. Nu știi ce să faci, cum să reacționezi, iar nivelul de stres poate crește rapid.
Accidentele la locul de muncă, greșelile (majore ori minore), situațiile de conflict - toate sunt exemple de situații în care poți deveni stresat la serviciu.


Stresul cauzat de interacțiune

Nu toate persoanele se simt confortabil atunci când trebuie să întâlnească pe cineva sau să discute cu cineva. Știi că va urma o anumită întâlnire - poate cu acel coleg cu care nu te intelegi, poate cu managerul tău și încep să te cuprindă emoțiile și anxietatea.

În general, persoanele cu personalitate dominantă sunt cele care îți pot provoca stres; asta dacă nu ești tu persoana cu caracter dominant, care le poate provoca altora stări de stres.

Acest tip de stres poate apărea și în cazul persoanelor care interacționează des cu oamenii: doctori, consultanți, persoane din vânzări etc. Deși, poate, aceste persoane se simt confortabil cu tipul jobului lor, tot pot avea zile în care stresul să apară. De ce? Ei trebuie să fie mereu pregătiți din punct de vedere al interacțiunii, pentru că fiecare persoană cu care se întâlnesc pe timpul zilei este diferită. Poate fi destul de obositor să te pregatești continuu, să fii întotdeauna într-o stare de (minimă) alertaă.


Cauzele exacte ce pot crea stări de stres

  1. Taskurile de la serviciu (monotone, neplăcute, plictisitoare, multitasking constant etc.)
  2.  Volumul și ritmul de muncă (prea multe sau prea puține lucruri de făcut, presiunea timpului, termene limită nerealizabile etc.)
  3. Programul de lucru (orar strict și inflexibil, perioade de muncă lungi, ore nesociale, ore suplimentare neplanificate, program de lucru gândit greșit etc.)
  4. Control și participare (lipsa participării în decizii, lipsa controlului asupra metodelor de lucru, asupra ritmului și asupra mediului - incluzând aspecte de securitate și de sanatate)
  5. Dezvoltarea carierei (probleme legate de promovare, sisteme de evaluare neclare ori nedrepte, salariu, insecuritatea jobului, supra/sub calificare etc.)
  6. Rolul în organizatie (rol neclar, roluri conflictuale în cadrul aceleiași funcții, supra-supervizare etc.)
  7. Relațiile interpersonale (supervizare inadecvată, nefavorabilă sau nechibzuită, relații slabe cu colegii, bullying sau hărțuire, izolare, proceduri inexistente legate de soluționarea problemelor sau a plângerilor etc.)
  8.  Cultura organizațională (comunicare și leadership slabe, lipsa clarității asupra obiectivelor și structurii organizaționale etc.)
  9.  Interferența între serviciu și viața personală (lipsa suportului legat de probleme domestice, lipsa suportului legat de problemele de la serviciu, cerințe conflictuale între serviciu și acasă etc.)
  10.  Disconfort fizic (mediu de lucru neprielnic, foarte solicitant și inconfortabil)
  11.  Dezorganizare (atât din punct de vedere organizațional, cât și din punct de vedere individual);
  12.  Discriminare.

 

Efectele stresului la locul de muncă

Din nefericire, stresul la serviciu are consecințe semnificative asupra sănătății, ce variază de la consecințe din sfera benignă - răceli și gripe, către consecințe severe, cum ar fi boli de inimă ori legate de metabolism.

Efectele stresului de la muncă se poate răsfrânge atât asupra individului, cât și asupra organizației, a companiei.


Efectele stresului la serviciu asupra individului

Evident, stresul te poate afecta diferit pe tine față de colegul tău. Însă, cel puțin pe termen lung, niciunuia dintre voi nu îi va cauza nimic bun.

Stresul la locul de muncă poate cauza un comportament neobișnuit și disfuncțional și poate contribui la un declin în sanatatea fizică, dar și mentală. În unele cazuri extrreme, stresul pe termen lung sau evenimentele traumatizante ce s-au întâmplat la serviciu, pot duce la probleme de natură psihologică și psihiatrică, ce rezultă în absența de la muncă și în incapacitatea de a lucra.

Cu siguranță ai avut cel puțin câteva situații, dacă nu chiar luni întregi de stres la serviciu. Gândește-te cum ai reacționat din punct de vedere mental și fizic. Este foarte posibil să îți găsești ideile printre următoarele efecte:
  • performanță slabă;
  • iritabilitate și epuizare;
  • dificultate la concentrare, gândire logica și în luarea deciziilor;
  • incapacitatea de relaxare;
  • stare depresivă și anxioasă.
Pe cand aceste stări le poți resimți atât în timpul orelor de lucru, cât și acasă, următorul efect se va resimți întru totul în viața personală:
  • probleme de somn.
Iar de aici, lucrurile se complică și mai mult. Conform cărții "De ce dormim?", somnul este una dintre cele mai importante activități pe care le putem face, dacă nu chiar cea mai importantă. Lipsa somnului ori tulburările somnului sunt cauze clare ale multor boli, din toate spectrele. Însă aceasta este o discuție pe care o vom avea altă dată. Ideea este că stresul deranjează somnul, iar un somn tulburat, combinat cu stres, poate duce la probleme de sănătate grave:
  • boli de inimă;
  • boli ale sistemului digestiv;
  • tensiune arterială mare
  • migrene și dureri acute de cap;
  • tulburări musculo-scheletice.
Din instinctul de a scăpa de stările de stres și pentru a se calma, cu siguranță ai auzit persoane care "au nevoie de o țigară/un pahar de alcool" sau chiar mai rău. Îți dai seama că aceste persoane doar pun paie pe foc, pentru că mai sus menționata combinație, la care se alătură aceste vicii, face doar rău.

Corpul devine tot mai expus la boli și mai grave, iar sistemul imunitar devine și mai slăbit. De asemenea, poate apărea și comportamentul violent.

De menționat este că și accidentele la locul de muncă pot crește, având în vedere starea angajatului (atenție scăzută, nervozitate, violență etc.)


Efectele stresului individual asupra companiei

Ei și acum să ne gândim că într-o firmă există 50% persoane stresate, care resimt efectele de mai sus (fiecare în modul ei). Cum crezi că va funcționa acea companie? La cote maxime? În niciun caz.

Stresul angajatilor va afecta sănătatea și performanta companiei. Cum? Iată câteva exemple:
  • Abstenteism,
  • Dedicare scăzută;
  • Productivitate și performanță în scădere;
  • Costuri din ce în ce mai ridicate;
  • Creșterea numărului de accidente la locul de muncă;
  • Afectarea imaginii firmei (atât în ochii clienților, cât și a angajaților).

 

Combaterea stresului la locul de muncă

Din păcate, joburile unde stresul este la minimum sunt greu de găsit, poate chiar imposibil pentru anumite persoane. O soluție mai realistă ar fi ca acele persoane să încerce să adopte niște strategii eficiente, care să le reducă stresul resimțit.

Deși nu prea există un mod universal de a minimiza stresul de la muncă, există câteva instrucțiuni legate de prevenție și cooperare cu stresul, ce pot fi urmate atât de angajați, cât și de angajatori.

Așadar, citește mai jos metodele de combatare a stresului la muncă, pune-le în practică și vezi cum te simți după. Sunt metode și soluții simple, toate menite să prevină și să gestioneze stresul ce apare la serviciu. Însă, în primul rand, trebuie să înveți (să învățăm) să recunoaștem semnele efectelor stresului.


Ce simptome minore ai putea să recunoști, atât legat de tine, cât și legat de colegii tăi?

  • anxietate, iritabilitate, stări depresive;
  • concentrare slabă;
  • tensiuni musculare și dureri de cap;
  • retragere socială;
  • alcool sau substanțe toxice, utilizate pentru "a scăpa de stres".

Luând aceste aspecte în considerare, iată ce ai putea să faci pentru a te destresa:

1. Îmbunătățește-ți stilul de viață:
  • exerciții de relaxare și de mișcare regulate;
  • dietă corectă și echilibrată;
  • somn corect și suficient;
  • discuții cu persoanele apropiate, atunci când simți că ești depășit de situații.
     
 2. Organizează-te și prioritizează corect


Totul stă în felul în care îți organizezi ziua. Pentru câteva zile, fii atent la momentele în care simți că ești cel mai activ/inactiv. Folosește o unealtă online ori o aplicație de smartphone care să te ajute să îți aranjezi taskurile zilei.

Ține minte - este important să nu îți aglomerezi zilele cu taskuri importante. Încearcă să pui 2-3 astfel de taskuri pe zi, lăsându-ți restul timpului pentru altele minore ori neprevăzute. La finalul zilei, vei avea acel sentiment de satisfacție că ți-ai îndeplinit taskurile pe acea zi - va fi mult mai realizabil, decât să ai 6 taskuri importante și să nu le finalizezi.

De asemenea, dacă ți-ai propus ca în programul tău să te uiți seara la un serial și reusești, să stii că tot vei simți că ți-ai îndeplinit ce ți-ai propus și tot productivitate se numește. În orice caz, acest aspect al productivității este o altă discuție, pe care o vom analiza alta dată.
Managementul timpului - crează-ți un program echilibrat și nu te arunca să faci cât mai multe; dacă ai nevoie de putin extra-timp, încearcă să pleci de acasă mai devreme (asta și dacă job-ul îți permite).

Managementul taskurilor - prioritizează taskurile la începutul zilei ori chiar la sfârșitul zilei de dinainte; împarte proiectele mari in proiecte mai mici și, dacă ai posibilitatea, delegă din taskuri; totodată, trebuie să fii pregatit și constient că e posibil să faci și câteva compromisuri, acolo unde este nevoie.

3. Îmbunătățeste-ți inteligența emoțională

Inteligența emoțională reprezintă abilitatea de a gestiona și utiliza emoțiile într-un mod pozitiv și constructiv. Când vine vorba de satisfacție și succes la locul de muncă, inteligența emotionala se află pe același loc cu partea intelectuală.

Câteva abilități cheie care ar ajuta inteligența emoțională și modul de gestionare a stresului la serviciu sunt:
  • Observarea persoanei stresate și a modului în care aceasta reacționează;
  • Recunoașterea indiciilor non-verbale și a limbajului corpului;
  • Dezvoltarea capacității de a gestiona problemele cu umor;
  • Rezolvarea conflictelor într-un mod pozitiv, sănătos și constructiv, ceea ce va conduce la îmbunătățirea relațiilor dintre colegi.
   

4. Scapă de obiceiurile proaste


Comportamentul și gandurile negative fac doar să înrăutățeasca situația.

Ce poți face mai bine?
  • Nu mai gândi negativ;
  • Oprește-te din a încerca să controlezi ceea ce nu poți;
  • Organizează-ți si curăță-ți spațiul de lucru;
  • Ia-ți o pauză si îndepartează-te de situația stresantă;
  • Vorbește cu cineva despre ceea ce simți;
  • Încearcă sa vezi situațiile stresante cu umor;
  • Nu te descărca pe oamenii dragi din viața ta.

 

Ce poate face compania pentru a minimiza stresul angajaților?


Lăsând la o parte acțiunile pe care le poți face tu, pentru tine, angajatorii tăi trebuie să fie și ei constienti că te pot ajuta.
  1. traininguri legate de gestionarea taskurilor și a timpului;
  2. crearea unor modalități de lucru personalizate pe fiecare angajat;
  3. resurse suficiente;
  4. implementarea unui spațiu de lucru ergonomic, care să nu cauzeze disconfort fizic;
  5. crearea unor programe de lucru flexibile;
  6. întelegere legată de problemele personale;
  7. susținere legată de ingrijirea copiilor, naveta ori alți factori externi;
  8. măsuri pentru combaterea situațiilor de hărțuire;
  9. promovarea gândirii pozitive, pentru evitarea conflictelor;
  10. gestionarea pozitivă și transparentă a situațiilor stresante;
  11. comunicare corectă, completă și eficientă, legată de orice aspect al organizatiei.

În concluzie, stresul la serviciu este ceva ce nu trebuie ignorat. Poate avea repercusiuni atât asupra companiei, cât și în viața personală. Efectele stresului la locul de muncă se răsfrâng asupra sănătății psihologice și fizice. Combatarea acestui stres se poate realiza atât de tine, prin prisma lucrurilor pe care le faci (organizare, gestionarea timpului, relaxare și inteligență emoțională), dar si de compania în care lucrezi (care îți poate oferi suport și înțelegere, alături de o comunicare clară și traininguri).


 
Postarea urmatoare Postarea anterioara

Suport clienti Luni - Vineri: 08.30 - 17:00

0733 953 017 office@brandoffice.ro

Compara produse

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!